”Casele săseşti, deşi bogate, sunt reduse la util; casele româneşti, deşi în majoritate sărace, au mult inutil în alcătuirea lor, dovadă pridvorul cu stâlpi care le înconjoară de obicei. Acest inutil al caselor româneşti trădează un simţ artistic de care e foarte departe casa săsească, ce are la temelie mai mult o concepţie etică decât estetică despre rosturile vieţii…” Lucian BLAGA
La 9 mai 1895 se năștea Lucian Blaga, marele poet, filosof, dramaturg. Printre versuri și cugetări filosofice, este potrivit aici să-i citim gândurile despre rânduirea lumii românești și săsești. În cadrul larg al preocupărilor sale pentru „spațiul mioritic ondulat„, fragmentul de mai jos descrie caracterul arhitecturii din satele noastre, cu diferențe și asemănări. „Geometria” caselor vorbește de fapt despre oamenii care le-au clădit, cu rostul, tainele și ritmurile vieții lor.
Drumurile ardelene duc prin sate, unde, în nemijlocită vecinătate, găseşti două concepţii arhitectonice cu totul diferite: românească şi săsească. Străvechile, masivele sate săseşti şi au studiat – cel puţin aşa pare – foarte mult locul unde aveau să fie clădite. Din felul cum ele se aliniază, potrivit unor exigenţe geometrice, se desprinde impresia de calcul.
Saşii, vechi colonişti, neam de o dârză, statornică şi înceată voinţă, şi-au ales raţional pământul, unde aveau să-şi…
Vezi articol original 460 de cuvinte mai mult