Colindatul sau Lumea recreată prin Puterea Cuvântului


29Obiceiul Colindatului, cu participarea întregului sat, de la copil la bătrân, prin fastul, ceremonia lăuntrică și prin lumina ce coboară asupra fiecărei case, este manifestarea folclorică cea mai strălucită, asemănătoare doar cu nunta din ciclul obiceiurilor de familie. Dacă în ceremonialul nunţii tradiţionale întâlnim practici rituale de fecunditate, sărbătoarea Naşterii Domnului şi a Anului Nou extinde puterea cuvântului, ideea de renaştere a naturii şi a omului, de fecunditate şi fertilitate, la scara întregului Cosmos. Fiind un obicei străvechi se împletesc aici rămăşiţe ale cultului soarelui şi pământului cu cele creştine.
27 Perioada dintre Crăciun şi Bobotează, 25 decembrie – 6 ianuarie,  inaugurează un nou ciclu temporar şi pe întreg cuprinsul pământului … în ciuda deosebirilor structurilor social – economice şi a varietăţii contextelor culturale, popoarele arhaice cred că lumea trebuie renovată în fiecare an…  (Ion GHINOIU, Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar, Editura Fundaţiei Culturale Române, Buc., 1997, p. VII)  , p. 17). Totul se schimbă din temelii iar lumea este recreată prin  puterea cuvântului.
Cercetătorii acestui fenomen spiritual, Mircea ELIADE, Ovidiu BÂRLEA ( Folclorul românesc, vol I Ed. Minerva, Bucureşti, 1981,p. 279), Mihai COMAN (Izvoare mitice, Ed. C.R., Buc., 1980, pp 22 şi urm. ), Octavian BUHOCIU ( Folclorul de iarnă, zorile şi poezia păstorească, Buc., Ed. Minerva, 1979, pp. 20 şi urm.) Ilie MOISE Confreriile de feciori. subliniază neliniştea care cuprinde lumea în această perioadă de tranziţie, căci forţele întunericului – spiritele malefice, pot sugruma mugurul de viaţă nouă, de unde şi o atmosferă de libertinism – veselie debordantă, mâncare şi băutură consumată în cantităţi neobişnuite, de rupere a ordinii fireşti, de haos primordial. Cu atât mai viguros trebuie să fie antidotul – colinda cu caracter sacru – prin care oamenii, evocând cerul şi facerea lumii, o reorganizau după vechiul model cosmic, tonalitatea principală fiind urarea în atmosfera de lumină, cu momente de solemnitate şi mister a coborârii lui Dumnezeu şi a sfinţilor la masa gospodarului, de primire a veştii Naşterii Mântuitorului. Colindele se interpretau de către ceata feciorilor puternic şi continuu, în ritm ferm cu rostul clar de a trezi prin cuvânt lumea la viaţă, la lumină, la armonie.

Ampoita28
Menţinerea practicilor arhaice în obiceiul colindatului, până nu demult, îl apropie de Saturnaliile romane care cădeau în 6 decembrie şi celebrau domnia lui Saturn, zeul semănăturilor şi al agriculturii. Din secolul al IV-lea Crăciunul a fost mutat la 25 decembrie, dată ce coincidea cu Dies Natali Solis Invicti. Astfel Crăciunul se substituie aniversării Soarelui invincibil, preia de la Calendele lui Ianuarie rolul de An Nou, se asociază petrecerilor saturnalice şi practicilor augurale (Monica BRĂTULESCU, Colinda românească, Ed. Minerva, Buc., 1981, p.16).
31
Colinda este cunoscută ca un obicei creştin la toţi românii. Indiferent de vârstă, toţi participă la colindat: de dimineaţă copilaşii, chiar de la primii paşi, pe la vecini, apoi copii mai mari şi spre seară tineretul, după miezul nopţii cei căsătoriţi, iar noaptea ce urmează Naşterii Domnului colindă cei bătrâni care au stat acasă şi au primit colindătorii cu o seară înainte.

      Dumnezeu la început
      Toată lumea a făcut
      A făcut pe Domn Cristos
      Pa Adam foarte frumos
      Şi pe Eva a zidit
      Pe-amândoi i-a întâlnit.
      Şi de mînă i-a luat
      Şi în rai i-a aşezat
      Şi aşa porunci le-a dat
      Din toţi pomii să mănînce
      Numai din pomu-nflorit
      Să nu mînce că-i oprit.
      Şarpele înveninat
      Pe lîngă pom s-a înfăşurat
      Şi-un măr din măr a luat
      Şi lui Eva i l-a dat
      Eva din măr a-mbucat
      Şi lui Adam i l-a dat
      Dumnezău s-o supărat
      Şi din rai i-a aruncat
      Şi-aşa poruncă le-o dat :
      Tu, Adame, meregi în jos
      Vei munci ca un păcătos
      Şi tu, Eva, iar îi mere
      Vei naşte prunci, cu durere.
      Ciucur verde de mătasă
      Sloboade-ne gazdă-n casă (Straja, comuna Berghin, județul Alba)

    Citate, pasaje și arhiva foto :
    * ”Datini și Obiceiuri” Avram CRISTEA și colectiv
    * Tezaur cultural antrecalba

    Anunțuri

Un gând despre „Colindatul sau Lumea recreată prin Puterea Cuvântului

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s