Dimensiuni paralele


Munții Trascău sunt legănul tribului apulilor, ei fiind stăpânii și apărătorii acestor locuri extraordinare.

Printre stâncile Trascăului

În ultima vreme apreciez tot mai frecvent micile bucurii pe care un orășel cum este Alba Iulia mi le produce. Astăzi mă voi referi la una dintre ele, respectiv la faptul că, la 10 km de așa zisul municipiu, ni se destăinuie o latură aparte a existenței umane și naturale.

Este vorba de așezări și peisaje desprinse parcă din vremuri străvechi. De exemplu, să analizăm în câteva cuvinte și mai multe fotografii zona cuprinsă, general vorbind, între valea Ighielului și cea a Ampoiței.

Într-una din zilele trecute aveam chef să ma plimb puțin prin natură, mai ales ca aveam speranța de a surprinde niște imagini deosebite, de deasupra ceții care acoperea deja, de ceva timp, culoarul Mureșului și implicit orașul natal.

Astfel, am început urcușul din satul Lunca Ampoiței, comuna Meteș, aflat amonte de Cheile Ampoiței, rezervație naturală cu dorința de a ajunge pe vârful numit Piatra Grohotișului, de asemenea…

Vezi articol original 462 de cuvinte mai mult

Calusarii intre traditie si magie ~ Calusarii – The mystical dancers ~ welcome2romania.wordpress.com


ANTREC-ALBA Transilvania1

Dansul calusarilor vine din negurile timpului, fiind de origine precrestina. Dansul a fost legat ca origine si de stravechiul cult al Soarelui. Dansul Calusarilor se practica in sudul tarii, dar si in Moldova de Rusalii. Cu toate ca de Rusalii se sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh, romanii i-au asociat acestei sarbatori si semnificatii magice. De Rusalii se sarbatorea in trecut Rozalia, sarbatoarea trandafirilor.

WELCOME TO ROMANIA !


Traditia calusarilor vine din vremuri stravechi si e nascuta din credintele pagane pre-crestine. Pe vremuri calusarii erau preoti ai cultului solar. Condusi de un mare preot- devenit vataf dupa raspandirea crestinismului – dansurile lor erau mai mult decat initiatice. Erau exorcizante. Marele preot era cel care implora zeul sa il ajute si el insusi conducea mica armata a calusarilor care se razboiau cu duhurile rele ce puneau stapanire pe sate. Mai mult, calusarii depuneau un juramant al tacerii, doar vataful avand voie sa vorbeasca. Din cand in cand, la indemnurile vatafului, calusarii scoteau anumite strigate de lupta. S-a constatat ca atat juramantul de tacere cat si strigatele de lupta isi aveau rolul lor mai mult decat important. Cercetari de ultima ora in domeniul energetic au demonstrat ca pentru fiecare cuvant rostit organismul cheltuie o anumita cantitate de energie.


Xenophon ( Anabasis, VI,I 5-6) descrie astfel dansul tracic al sabiilor: “Dupa…

Vezi articol original 890 de cuvinte mai mult

Lucian Blaga despre satele săsești și cele românești

Lucian Blaga despre satele săsești și cele românești


Cluster1Casele săseşti, deşi bogate, sunt reduse la util; casele româneşti, deşi în majoritate sărace, au mult inutil în alcătuirea lor, dovadă pridvorul cu stâlpi care le înconjoară de obicei. Acest inutil al caselor româneşti trădează un simţ artistic de care e foarte departe casa săsească, ce are la temelie mai mult o concepţie etică decât estetică despre rosturile vieţii…Lucian BLAGA

Povești săsești

La 9 mai 1895 se năștea Lucian Blaga, marele poet, filosof, dramaturg. Printre versuri și cugetări filosofice, este potrivit aici să-i citim gândurile despre  rânduirea lumii românești și săsești. În cadrul larg al preocupărilor sale pentru „spațiul mioritic ondulat„, fragmentul de mai jos descrie caracterul arhitecturii din satele noastre, cu diferențe și asemănări. „Geometria” caselor vorbește de fapt despre oamenii care le-au clădit, cu  rostul, tainele și ritmurile vieții lor.

Drumurile ardelene duc prin sate, unde, în nemijlocită vecinătate, găseşti două concepţii arhitectonice cu totul diferite: românească şi săsească. Străvechile, masivele sate săseşti şi au studiat – cel puţin aşa pare – foarte mult locul unde aveau să fie clădite. Din felul cum ele se aliniază, potrivit unor exigenţe geometrice, se desprinde impresia de calcul.

muzeul_satului-buc_0008 Muzeul Satului, Bucuresti

sursa foto

Saşii, vechi colonişti, neam de o dârză, statornică şi înceată voinţă, şi-au ales raţional pământul, unde aveau să-şi…

Vezi articol original 460 de cuvinte mai mult

Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal

Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal


O carte scrisă într-un limbaj simplu, nepretențios, ce aduce în fața publicului larg român o prezentare generală și succintă a comunității sașilor…”      Mihaela Kloos-IleaCluster1

Povești săsești

DOC281114-28112014173452-0001Nicolae Iorga, Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal, Editura Tradiție, București, 2014, 61 p.

cu o anexă de dr. Karl Scheerer, Scurtă privire asupra sașilor din România de la 23 august 1944 până azi

La sfârșitul anului 2014, a apărut la Editura Tradiție din București o nouă ediție a cărții lui Nicolae Iorga (1871-1940), Ce sunt şi ce vor saşii din Ardeal, pe care istoricul o publica în 1919 în „Cultura neamului românesc”. Prin acest studiu, Iorga saluta hotărârea saşilor, luată la Mediaş în 26 decembrie st. v. 1918 (8 ianuarie st. n. 2019), de a se alătura României, aşa cum se configurase ţara în urma Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Chiar dacă lucrarea, ca și activitatea autorului, poate stârni discuții punctuale, momentul reeditării este cât se poate de nimerit, astăzi când, prin președintele Klaus Iohannis, sașii au revenit în atenția…

Vezi articol original 1,624 de cuvinte mai mult

Țăranul român și legătura sa cu cerul şi cu pământul. Despre frumuseţea sufletului ţărănesc, țăranul ca om al rădăcinilor şi distrugerea lumii sale


ANTREC-ALBA Transilvania1În vieaţa altor naţiuni, ţărănimea a putut avea, şi a avut, un rol secundar, şters; pentru noi însă e izvorul românismului pur şi etern. La noi, singura realitate permanentă, inalterabilă, a fost şi a rămas ţăranul. Atât de mult că, de fapt, ţă ranul român nici nu e ţăran ca la alte popoare. Cuvântul însuşi e de origine urbană, cel puţin în semnificaţia actuală.”                    Liviu REBREANU – Discurs de primire la Academia Română

Regăsirea frumosului pierdut

troita pictura De la camp - Ludovic BasarabI

Un cunoscut conservator scria mai demult, într-o discuţie în mediul online, că „de la ţăran, paganus, vine denumirea de păgân”. Este o constatare valabilă doar în cazul limbilor anglosaxone sau al altor limbi romanice, întrucât în limba română etimologia cuvântului „ţăran” este diferită. Ca şi „ţară”, termenul derivă din latinescul „terra” (pământ): „terra – ţară – țeran”. Ţăranul este „omul pământului”, iar „ţăran fără pământ e un nonsens” (spunea filologul George Pruteanu). Termenul sugerează ideea că ţăranul este omul cel mai ataşat de ţară, cel mai devotat acesteia. Mai mult, cuvântul „ţară” are şi înţelesul vechi de „ţărănime”: „la ţară” însemna „la sat”. Prin urmare, chiar limba română dă mărturie despre legătura intimă, organică dintre ţăran, pământ şi ţară.

Însă, aşa cum comunismul a fost un sistem utopic îndreptat cu înverşunare împotriva oamenilor pământului (prin deposedarea ţăranilor de pământ şi prin strămutarea lor forţată la oraş pentru a…

Vezi articol original 5,143 de cuvinte mai mult

Sloiul bătrânului Chiciuc…


Pentru cei care vor să cunoască viața oierilor, cu tot farmecul ei aparte, de-a dreptul exotic şi plin de mistere…”                   ANTREC-ALBA Transilvania1

MISTERELE DUNARII

sloi2


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din zilele următoare, 2014

Talentatul scriitor tulcean Cristi Tuzlaru revine cu un text, despre care îi place să spună că este cald ca un vin fiert şi efervescent ca o socată. În traducere, ar însemna că acesta poate fi citit şi de creştini, dar şi de musulmanii, cărora le este interzisă băutura. Redevenind serioşi, putem afirma cu tărie că tânărul scriitor nu ne oferă doar simple povestiri tradiţional – gastronomice, ci adevărate lecţii de istorie, într-un adevărat cult al bătrânilor şi străbunilor săi din Valea Teilor, de la care a adunat poveşti, pe vremea când un reportofon era doar un vis, iar        ideea de a scrie despre ei o adevărată himeră. Şi totuşi acest lucru s-a întâmplat, motiv de bucurie pentru cei care vor să cunoască istoria tulceană, cu tot farmecul ei aparte, de-a dreptul exotic şi plin de mistere. În…

Vezi articol original 774 de cuvinte mai mult

Deschiderea expoziției-eveniment „Comorile României” la Muzeul Național al Chinei din Beijing


Avem speranța că expoziția-eveniment „Comorile României” va constitui un moment de referință în istoria dinamică a colaborării culturale româno-chineze

ANTREC-ALBA Transilvania1

Evenimente culturale recomandate de CIMEC.ro

Deschiderea expoziției-eveniment „Comorile României” la Muzeul Național al Chinei din Beijing
28 ianuarie – 31 martie 2016, Beijing.

 Vas multiplu - Cultura Gumelnița (Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița)
Vas multiplu – Cultura Gumelnița (Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița)

Vernisajul expoziției-eveniment „Comorile României” va avea loc în data de 28 ianuarie 2016, începând cu ora 16:00, la Muzeul Național al Chinei din Beijing, Republica Populară Chineză. Muzeul Național de Istorie a României organizează o conferință de presă privind acest eveniment în data de 14 ianuarie 2016, cu începere de la ora 15:00, la sediul MNIR, Sala Lapidarium, Calea Victoriei nr. 12, în prezența domnilor Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii, și dr. Ernest OberländerTârnoveanu, director general al Muzeului Național de Istorie a României.

Vernisarea expoziției „Comorile României” în capitala Republicii Populare Chineze, la Muzeul Național al Chinei, constituie un proiect major în cadrul Programului de cooperare culturală dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze pe anii 2013-2016, semnat la București, pe 25…

Vezi articol original 869 de cuvinte mai mult